Cărămizile sunt un simbol, simbolul vieții, a locului unde începe totul, acolo unde începe dragostea adevărată. Viața este ca o casă clădită din iubire cu multe frici și sacrifii, dar e o casă unde se adăpostește fericirea supremă. Cărămizile ființei se clădesc împreună pe o prăpastie a experințelor și cunoștințelor dobândite singur, alături de familie și prieteni, de societate și impact.
Cărămizile sunt momentele frumoase petrecute împreună. Sunt rodul muncii a doi oameni care se iubesc, au încredere și se susțin reciproc. Sunt împreună fără întrebări inutile, fără reproșuri și intrigi, fără îndoili și judecăți.
Împreună înseamnă mai mult decât să fii în doi, este o atașare și o legătură strânsă, pe care cei din jur nu o pot înțelege. Cărămizile sunt construite de alții, dar cladite de doi oameni împreună, nu separat și egoist doar pentru fericirea proprie, ci pentru fericirea altuia.
Ființă este clăditorul începutului și tot ea dărâmă cu plecarea, tot ce au clădit împreună și au pus la baza temeliei.